Centrul Don Bosco România


În acele zile un fapt neobișnuit ne-a tulburat serios viața. Se vroia ca micul nostru Oratoriu să ia parte la manifestările publice care se repetau în cartierele orașului, cu numele de “sărbători naționale”. Cine lua parte și vroia să demonstreze, în public, dragostea de patrie, își dădea părul în două părți pe frunte și, la spate, îl lăsa să cadă cârlionțat pe umeri, își punea o vestă elegantă și viu colorată, își punea în piept o cocardă albastră, o medalie, și lua în mână steagul tricolor. Îmbrăcați astfel, luau parte la marșuri, cântând imnuri pentru unitatea națională.

Marchizul Roberto d’Azeglio, organizatorul principal al acelor manifestații, ne-a făcut invitația formală de a participa și noi. Am refuzat dar, cu toate acestea, chiar acest lucru ne-a adus tot ceea ce era necesar ca să facem o bună impresie. În Piața Vittorio era pregătit pentru noi un loc lângă toate celelalte institute din Torino. Ce era de făcut? Să refuzi era ca și cum te-ai fi declarat dușmanul Italiei. Să accepți însemna a adopta anumite principii pe care eu le consideram foarte periculoase.

- Domnule Marchiz, i-am răspuns lui d’Azeglio, acesta nu este un institut ci o familie. Tinerii care se adună în casa mea nu sunt o persoană juridică. M-aș face de râs dacă aș prezenta, ca și cum ar fi a mea, o operă încredințată carității cetățenilor.

- Chiar pentru acest motiv dumneavoastră trebuie să participați. Caritatea publică trebuie să știe că această operă nu este împotriva instituțiilor moderne. Ceea ce vă v-a avantaja. Se vor înmulți ofertele. Municipiul, și eu personal, vom fi generoși în ceea ce vă privește.

- Domnule marchiz, principiul meu este de a mă ține cu fermitate în afara oricărui lucru care pomenește de politică. Niciodată de acord, niciodată împotrivă.

- Atunci ce vreți să faceți?

- Să fac tot binele care se poate pentru copiii abandonați. Să folosesc toate forțele ca ei să devină buni creștini, cât privește religia, și cetățeni cinstiți în mijlocul societății.

- Înțeleg ce vreți să spuneți. Dar vă înșelați. Dacă veți continua să credeți în acest principiu veți fi abandonat de toți și opera dumneavoastră va fi de nesusținut. Trebuie să privim lumea, să o cunoaștem, să adaptăm vremurilor instituțiile vechi și moderne.

- Vă mulțumesc pentru bunăvoință și pentru sfaturile pe care încercați să mi le dați. Invitați-mă undeva unde preotul poate arăta, în mod concret, dragostea către aproapele și mă veți vedea gata să sacrific tot ceea ce am, chiar și viața. Dar eu vreau să rămân, acuma și mereu, străin de politică.

Influentul și celebrul Marchiz, a plecat fără să fi reușit să mă facă să-mi schimb părerea. De atunci nu a mai avut legături cu noi. După el m-au abandonat mulți laici și chiar și preoți.

Nr vizitatori: 870808
Harta Site Politică de confidențialitate