Centrul Don Bosco România


Revenind acasă într-o seară de decembrie, colaboratorii mei au fost nevoiți să mă ducă pe sus. Dar ambii însoțitori erau atât de atenți, în special secretarul Don Viglietti. Ajunși în cameră, le mulțimii zâmbind.

Pe înserate mă vizită medicul curant, Dr. Albertotti, care mă găsi atât de grav bolnav, încât dădu dispoziții să fiu așezat imediat la pat.

Clericul Festa, care după plecarea medicului mă rugase să-i spun cum mă mai simt, îi replicai:

- Acum nu-mi mai rămâne decât să fac un sfârșit bun!

Însă așa cum se obișnuiește cu toți bolnavii în asemenea împrejurări, mi se răspunse că odihna mă va restabili. Mă mulțumii să dau negativ din mână și, înclinând ușor apoi capul în semn de acceptare, repetai:

- De acum nu-mi mai rămâne decât să fac un sfârșit bun!

Nr vizitatori: 879165
Harta Site Politică de confidențialitate