Centrul Don Bosco România


În 1848, politica și opinia publică au început o dramatică acțiune al cărei sfârșit era greu de prevăzut.

Carlo Alberto a semnat constituția. Mulți se gândeau că, împreună cu constituția, era acordată libertatea de a face bine sau rău, după placul fiecăruia. Această convingere venea de la libertatea acordată evreilor și protestanților. “Nu mai este deosebire între a fi catolic și a fi de o altă religie”, se spunea. Lucru adevărat în ceea ce privește viața politică, dar care nu schimba datoriile creștinești.

În acele zile un fel de frenezie s-a răspândit printre tineri. Se adunau în diferite locuri din oraș, pe străzi și în piețe, luau cu asalt preoți și biserici. Orice jignire adusă religiei era considerată “o faptă bună”. Am fost de mai multe ori atacat în casă și pe drum.

Într-o zi, pe când făceam catehism, un glonț, scăpat din pușcă, a intrat pe o fereastră, mi-a găurit reverenda între piept și mână și s-a oprit în zid făcând o spărtură largă.

Nr vizitatori: 1053267
Harta Site Politică de confidențialitate