Centrul Don Bosco România


Municipiul deschisese lazarete peste tot; dar adevărata problemă era de a găsi infirmierii necesari. Nici un salariu nu era destul de mare ca să poată asigura un număr suficient. Cu toată generozitatea preoților, călugărilor și călugărițelor ce se înrolară voluntari, cerințele depășeau posibilitățile. Câți nenorociți nu tânjeau și nu mureau într-o totală părăsire!

Descrisei situația tinerilor cu infinitele mizerii și înspăimântătoarele scene la care asistam zi de zi și le expusei nevoia urgentă de tineri cu inimă neînfricată, curajoși, bucuroși de a se jertfi pentru aproapele.

Paisprezece dintre cei mai robuști se înscriseră imediat ca voluntari la dispoziția Comisiei sanitare, iar alți treizeci le urmară peste puțin timp exemplul. Erau băieți de paisprezece-cincisprezece ani, deplin conștienți de teroarea ce alunga de la patul ciumaților până și cele mai apropiate rudenii și fuseseră martori ai jalei ce copleșise orașul, dar inimile lor nu șovăiră.

Cu toată încrederea în Dumnezeu, mi s-a părut necesar să le expun ce masuri să ia pentru a preveni o eventuală îmbolnăvire; Dumnezeu nu păzește dacă tu însuți nu te păzești.

Nr vizitatori: 879164
Harta Site Politică de confidențialitate