Harta Site Login
Omul să nu fie nerăbdător cu mersul lucrurilor

 

Omul să nu fie nerăbdător cu mersul lucrurilor
Cartea a III-a, Despre mângâierea lăuntrică, Capitolul XXXIX


            1. Fiul meu, nu pregeta să îmi încredinţezi mereu tot ce ai pe suflet: Eu voi avea grijă de toate, la timpul cuvenit. Aşteaptă cu răbdare hotărârea mea şi vei simţi cum totul se rânduieşte spre bine.
            2. Bucuros las totul în mâna ta, Doamne, căci mintea mea nu mă ajută. Ce bine ar fi dacă aş putea să nu mă frământ prea mult cu lucruri şi întâmplări viitoare ci, mai curând, să mă las cu totul în buna voie a proniei tale!
            3. Fiul meu, omul se zbuciumă, iată, după tot lucrul la care râvneşte; dar de îndată ce l-a dobândit, se schimbă ca vântul: căci nu sunt statornice nici măcar dorinţele ce-l îmboldesc pe om spre una şi aceeaşi ţintă, ci mai curând se simte tras necontenit de la una la alta. Iată de ce nu-i puţin lucru să te tăgăduieşti pe tine, chiar şi în cele mărunte.
            4. Adevărata propăşire a omului stă în tăgăduirea de sine, căci cel ce s-a lepădat de sine trăieşte slobod de lanţuri şi în toată siguranţa. Dar vechiul vrăjmaş care se împotriveşte la tot binele, necontenind niciodată cu amăgirile, zi şi noapte nu face altceva decât să stea la pândă, nădăjduind să se aleagă în laţuri cu vreo pradă. Privegheaţi şi rugaţi-vă - spune Domnul - ca să nu cădeţi în ispită. (Mt 26, 41).

 


 

 

Imitaţia lui Cristos

Thomas de Kempis

Nr vizitatori: 793408