|
1. |
De-ai lua pe umeri crucea, După Domnul ai porni, Fericire, fericire, Nici nu ştii cât ai găsi. |
|
|
2. |
În a vieţii zile grele Când străin ai suspina, Mângâiere, mângâiere, Nici nu ştii câtă ţi-ar da. |
|
|
3. |
De-ai cădea sfârşit de chinuri, Să te scoli te-ar sprijini; Alinare, alinare, Chinului ţi-ar dărui. |
|
|
4. |
Alungat de-ai fi de-a pururi Şi pe veci de ură-mpins, Bucurie, bucurie, Ţi-ar da crucea îndeajuns. |
|
|
5. |
Chiar de-ai fi stăpân pe lume Şi pe aurul din ea, Fericire, fericire, Ce-ţi dă crucea, n-ai avea. |
|
|
6. |
Când lovit de toţi cu ură Îmi curg lacrimi pe obraz, Mângâiere, mângâiere, Numai crucea îmi dă azi. |
|
|
7. |
De-ai luat pe umeri crucea Şi-ai pornit la drum cu ea, Du-o frate cu răbdare Şi dintr-însa nu tăia. |
|
|
8. |
De-ai luat pe umeri crucea Şi-ai pornit pe deal în sus, Du-o până Tot mereu după Isus. |
|
|
9. |
De-ai luat pe umeri crucea Şi-ai pornit pe drum spinos, Nu căta să scapi de dânsa Sau să o târăşti pe jos. |
|
|
10. |
Nu-ţi alege singur crucea Cum îţi place şi cum vrei, Ea e puntea ce te duce Până dincolo de Rai. |
|
|
11. |
Crucea trebuie purtată, Printre spini şi suferinţi; Căci aşa a dus-o Domnul Şi urmaşii Lui cei sfinţi. |
|
|
12. |
Înainte deci cu crucea! Înainte, tot mereu; Domnul ne va da putere S-o purtăm în orice greu. |
|