1. |
la re MI
re A bătut la uşa ta cineva, MI la Nu-i răspunde nimenea,
FA SOL În tăcerea negrei nopţi, DO Stă un om şi plânge. la re
MI la Faţa lui e numai răni, re MI la Pieptu-i numai sânge. |
|
2. |
Cine eşti Străin pribeag, cine eşti? De-al cui dor Tu pribegeşti? Pentru cine Te-au brăzdat Bice fără număr? Ce povară Ţi-a lăsat Rana de pe umăr? |
|
3. |
Eu sunt robul ce slujesc tuturor, Un om al durerilor. Nimeni plată nu mi-a dat Decât spini şi ură, Şi
cu roşii trandafiri
Pieptul mi-L umplură. |
|
4. |
Eu sunt pâinea ce s-a frânt lumii-ntregi, Şi sunt vinul Noii Legi. N-am venit să plâng în drum Răni usturătoare,
Plâng pe cei ce pierd acum
Ultima chemare. |
|
5. |
A bătut la uşa ta, Cineva, O, deschide-i, nu mai sta! Nu-L lăsa să plece trist, Poate niciodadă
Mâna Lui la uşa ta
N-are să mai bată. |
|